Doi dintre constructorii care lucrează la modernizarea căii ferate Brașov – Sighișoara sunt „depășiți de șantier”, susține Asociația Pro Infrastructură, care consideră că „anul 2030 devine un termen prea optimist pentru finalizarea proiectului”.

„Coridorul feroviar principal al țării, care trebuie să fie linie dublă electrificată continuă de la Curtici la Constanța, este așadar sugrumat de Aktor la un singur fir pe aproape 100 de kilometri”, susțin reprezentanții asociației.

Pe Brașov-Sighișoara contractele s-au atribuit în 2020, iar după aproape 6 ani de contract, grecii au săpat abia 5,7 din cei 24 de kilometri de galerie simplă ai tunelurilor Ormeniș și Homorod.

„Recent, au fost nevoiți să oprească TBM-urile din cauză că au calculat… greșit volumul gropilor de împrumut și nu mai încăpea în ele materialul excavat din tuneluri, conform informațiilor primite de noi de la CFR. Au fost identificate altele noi și au repornit «cârtițele» la început de februarie. Cum norocul ține cu cei pregătiți, deci în niciun caz cu grecii, secțiunea Cața-Archita are vreo 5 puncte critice cu alunecări, mlaștini și blocaje administrative. Toate, culmea, pe porțiunile alocate Aktor”, susține Asociația Pro Infrastructură.

Dacă nu era de ajuns Aktor, avem și Euroconstruct

Nici firma Euroconstruct, care lucrează pe sectorul Brașov – Apața, în care este inclusă și Gara Brașov nu a scăpat de criticile asociației.

„Fiindcă un singur constructor problematic nu era de ajuns, astăzi ne uităm și la vecinii români ai grecilor care au în grijă lucrările în zona Brașovului. Contractele pe Brașov-Sighișoara au fost parafate în 2020, după o licitație de 3 ani. Este, momentan, cel mai complex proiect din țară aflat în execuție, în centrul rețelei feroviare, și sugrumă coridorul principal. Cea mai simplă parte a sa, Brașov-Apața, este în ograda Euroconstruct: 35 de kilometri de cale ferată aproape dreaptă, cu mai puțin de 10 km de traseu nou. Dezastrul se vede zilnic în Gara Brașov. Avem și zone neatinse (Feldioara-Apața) sau unele abia începute (viaductul de aproape 2 km de la Măieruș, aparent mult peste puterile Euroconstruct)”, au mai spus reprezentanții Asociației Pro Infrastructură.

Când va fi finalizată modernizarea căii ferate Braşov-Sighişoara, trenurile vor putea circula cu 160 de kilometri pe oră, iar durata călătoriei se va scurta de la trei ore la 45 de minute.

Primăria Victoria extinde proiectul de amenajare a parcului din „Zona Lacuri” prin realizarea unui nou luciu de apă – „Lac 3” – o investiție care completează proiectul cu finanțare europeană deja aflat în implementare.

Pentru a putea demara lucrările suplimentare, administrația locală a depus documentația necesară în vederea obținerii acordului din partea Direcția Județeană de Mediu Brașov.

Un nou lac într-o zonă degradată

Proiectul inițial vizează amenajarea unui parc modern în „Zona Lacuri” din Victoria, însă între timp autoritatea locală a stabilit că este necesară completarea investiției prin valorificarea unei suprafețe de teren liber, în prezent neamenajată și aflată într-o stare avansată de degradare.

Conform memoriului depus pentru obținerea acordului de mediu, noile intervenții presupun realizarea unei amenajări denumite „Lac 3”, pe un teren distinct de cel inclus în proiectul inițial.

„Prezentul proiect nu aduce modificări soluțiilor tehnice, funcționale sau de amenajare aferente proiectului existent, cele doua investiții fiind clar delimitate din punct de vedere spațial și funcțional. Zona de intervenție se afla în prezent într-o stare avansată de degradare, fiind neamenajată și nefuncțională”, se arată în memoriul prin care este cerut acordul de mediu.

Documentația mai precizează că prin aceste lucrări va fi refăcut un luciu de apă care a existat în zonă în urmă cu foarte mulți ani, readucând astfel la viață un element natural cu valoare peisagistică și recreativă pentru comunitate.

Alei, mobilier urban și zonă verde

Pe lângă realizarea noului lac, proiectul prevede amenajarea unei zone verzi moderne, cu:

• alei pietonale,
• mobilier urban,
• dotări specifice pentru recreere.

Extinderea investiției vine în contextul în care „Zona Lacuri” este considerată una dintre cele mai importante arii de relaxare pentru locuitorii orașului, iar modernizarea acesteia ar putea transforma spațiul într-un pol de atracție pentru întreaga Țară a Făgărașului.

Dacă acordul de mediu va fi obținut, Primăria Victoria va putea integra noua amenajare în ansamblul proiectului finanțat din fonduri europene, contribuind la regenerarea urbană a unei zone nevalorificate până în prezent, susțin autoritățile locale.

Orașul Ghimbav, considerat poarta aeriană a zonei metropolitane Brașov, va beneficia de o investiție majoră în infrastructura culturală și în spațiile publice, printr-un proiect finanțat cu aproape 3,5 milioane de euro fonduri europene nerambursabile.

Contractul de finanțare a fost semnat între autoritățile locale și Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, în cadrul Programul Regiunea Centru 2021–2027. Investiția totală depășește 46 de milioane de lei, din care peste 16,9 milioane de lei provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Proiectul are termen de finalizare luna iulie 2028.

Un oraș în plină dezvoltare are nevoie de infrastructură pe măsură

În ultimul deceniu, populația orașului a crescut cu peste 50%, ceea ce a adus noi provocări pentru administrația locală. Nu este vorba doar despre locuințe și locuri de muncă, ci și despre calitatea vieții: cultură, educație, petrecerea timpului liber și un mediu urban atractiv, susține directorul general al Agenției de Dezvoltare Centru, Simion Crețu, care a făcut publică această veste azi.

„Creșterea demografică impune o atenție deosebită pentru asigurarea unor condiții de viață moderne. Cultura și spațiile publice devin esențiale pentru comunitățile în expansiune”, a declarat Simion Crețu, director general al ADR Centru.

Căminul Cultural, complet modernizat

Un punct central al proiectului este reabilitarea și modernizarea Căminului Cultural din Ghimbav. Clădirea va fi termoizolată, consolidată și extinsă, va beneficia de sisteme moderne de iluminat și panouri fotovoltaice, Wi-Fi, sistem BMS, rampe pentru persoanele cu dizabilități și 22 de locuri de parcare, inclusiv stații de încărcare pentru mașini electrice.

După finalizare, spațiul va deveni un hub cultural multifuncțional unde se vor organiza spectacole de teatru, concerte, proiecții de film, expoziții, lansări de carte, conferințe și activități educaționale pentru toate vârstele.

„Cred că este o veste bună pentru locuitorii orașului nostru, care în anii 60 – 70 au contribuit la modernizarea căminului cultural. În mandatul meu de viceprimar, în anul 2019, am reușit să obțin acest spațiu pentru comunitatea ghimbășeană, de la fostul proprietar, un privat. Acum mă bucur să pot anunța oficial că am obținut un fond nerambursabil de la ADR 7 Centru, în valoare de 19,8 milioane lei, care înseamnă 98% din valoarea de reabilitare a viitorului centru cultural al Ghimbavului, cu o nouă arhitectură și noi funcțiuni. Vreau să le mulțumesc colegilor mei pentru interesul acordat și munca depusă, vă informez că nu a fost deloc simplu dar atunci când vin rezultatele, parcă munca nu a fost în zadar. Cu siguranță, spre sfțrșitul verii vom începe lucrările propriu-zise de reabilitare”, a precizat primarul Ionel Fliundra.

Două noi spații verzi pentru cartierele rezidențiale

În paralel, vor fi amenajate două zone moderne de agrement pe străzile Lalelei și Zambilei, într-o zonă rezidențială unde locuiesc deja aproximativ 3.000 de persoane. Noile spații vor include locuri de joacă, alei pietonale, iluminat fotovoltaic, mobilier urban, sisteme de irigație și zone verzi amenajate. În zona de pe strada Lalelei va fi realizată și o fântână arteziană.

Mai mult decât investiții în beton – investiții în comunitate

Proiectul prevede și elaborarea unei strategii culturale locale, menită să valorifice noile investiții și să adapteze oferta culturală la nevoile reale ale comunității. De asemenea, echipa de implementare va participa la instruiri și schimburi de experiență pentru a consolida capacitatea administrativă locală.