UDMR nu renunță la scăderea pragului de folosire a limbii materne în instituții publice. Deputatul Izabella Ambrus:”Majoritatea română a respins dialogul cu maghiarii”

După ce plenul plenul Camerei Deputaților a respins proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, inițiat de UDMR, deputatul de Brașov al Uniunii, Ambrus Izabella, a anunțat vineri, într-o conferință de presă că formațiunea politică pe care o reprezintă nu renunță la propunerea de reducere a pragului de folosire a limbii materne de la 20 % la 10 %, eventual 15 % .

În Camera Deputaților, au votat în favoarea proiectului numai deputații UDMR — 21. Proiectul a fost respins de 256 de deputați (inclusiv cei ai minorităților naționale, altele decât cea maghiară), iar patru s-au abținut.  În cazul acestui act normativ, forul decizional este Senatul României.

Reprezentanta UDMR Brașov  a afirmat că afirmația potrivit căreia România ar fi o țară model în ceea ce privește rezolvarea situației minorităților este falsă, iar „respingerea amendamentului din Legea administrației locale demonstrează clar acest aspect”.

„Mesajul este foarte clar și pentru UDMR și pentru membrii comunității maghiare: majoritatea română a respins dialogul cu maghiarii”, a punctat Izabella Ambrus.

În cazul Legii nr. 215/ 2001 Ambrus Izabella a afirmat că  UDMR a ales calea normalității, a democrației parlamentare:

„Uniunea a propus un dialog întregii clase politice, tuturor partidelor parlamentare și reprezentanților tuturor minorităților naționale, prin care le-a solicitat să își prezinte opiniile cu privire la modificarea propusă și să caute o soluție de compromis pentru ca solicitările și cerințele legitime ale comunității maghiare din România să fie îndeplinite, iar pragul de folosire a limbii materne în instituțiile publice să fie redus de la 20 la 10, eventual 15 procente. Uniunea nu renunță la propunerea de reducere a pragului de folosire a limbii materne de la 20 % la 10%, eventual 15 %. Senatul va fi Camera decizională în privința modificării Legii nr. 215/2001”.

Totodată, Ambrus a precizat că „ne-am fi dorit un dialog, chiar pe textul amendamentelor noastre, în schimb majoritatea a ales calea refuzului total de a dialoga. Nu putem renunța la aceste cerințe, având în vedere faptul că acestea sunt legitime și vin în sprijinul comunității noastre. România și-a asumat anumite obligații cu privire la respectarea drepturilor minorităților”.

Deputata s-a declarat nemulțumită și de discursurile unor politicieni români, referitoare la Centenarul Marii Uniri.

„Acțiunile anti-maghiare din ultimele luni și, mai ales, retorica anti-minoritară a liderilor partidelor de opoziție, acum, în apropierea Centenarului, nu aduc reconcilierea, apropierea și consolidarea încrederii între majoritate și minoritate, ci, dimpotrivă, efectul este invers. În timp ce România susține ferm că este un model în gestionarea situației minorităților naționale, în realitate, demonstrează continuu că îi este teamă de dialog. O națiune puternică are un dialog permanent cu minoritățile sale, nu le tratează cu forța”, a mai declarat Ambrus  Izabella.

De altfel, liderii UDMR susțin că Centenarul Marii Uniri nu este un motiv de sărbătoare pentru comunitatea maghiară din România.

„Trebuie să analizăm în mod realist stadiul în care a fost şi unde a ajuns această ţară. Ceea ce am afirmat nu a fost cu reacredinţă sau cu intenţia de jigni pe cineva. Accept şi respect faptul că prietenii noştri români sărbătoresc, dar şi ei trebuie să înţeleagă şi să accepte că, pentru noi, nu este un motiv de aniversare. De la acceptare până la sărbătoare, drumul este lung”, declarat în această vară  Kelemen Hunor, preşedintele UDMR.

În Brașov există 20 de localități în care populația maghiară depășește 10%. În cazul în care amendamentul UDMR ar trece, acestea ar trebui să aibă instituții publice bilingve. 

IATA CELE MAI MARI COMUNITĂȚI MAGHIARE DIN JUDEȚUL BRAȘOV: 

* Localități cu populație maghiară de peste 20 % din totalul numărului de locuitori:

Săcele – 20,16 %
Apața – 34,49 %UDMR,
Cața – 30,49%
Hoghiz – 26,74%
Homorod – 28,47 %
Ormeniș – 38,30 %
Racoș – 52,18%
Tărlungeni – 27,41 %

* Localități cu populație maghiară între 10 % și 20 %: 

Rupea – 18,50 %
Budila – 16,17%
Crisbav – 15,13 %
Hălchiu – 16,09 %
Jibert – 14,84 %
Șercaia – 10,31 %
Teliu – 19,53 %
Ticușu – 12,11%

• Localități cu populație maghiară între 10% și 15%: 

Budila – 16,17%
Crisbav – 15,13 %
Hălchiu – 16,09 %
Teliu – 19,53 %

Procentele sunt calculate prin raportare la datele recensământului din anul 2011.