Ramai la curent!

Politica

Adrian Oprică: Cea mai corectă variantă pentru autostrada Comarnic – Brașov este construirea din fonduri europene

Publicat

in

Preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Braşov, Adrian Oprică, a declarat  că este în asentimentul europarlamentarului susţinut de PNL Braşov la alegeri, Siegfried Mureşan, în ceea ce priveşte finanţarea autostrăzii Comarnic – Braşov, şi anume că trebuia făcută cu fonduri europene nerambursabile.

Adrian Oprică: „Fără doar şi poate, cea mai corectă variantă de finanţare pentru autostrada Comarnic – Braşov este cea din fonduri europene nerambursabile. PNL a tras de multă vreme acest semnal de alarmă, şi anume că România pare incapabilă să îşi rezolve parte din problemele pe care le are în infrastructură, cu fonduri europene nerambursabile, alegând de cele mai multe ori soluţii extrem de costisitoare pentru români. Dacă aceste fonduri europene nu ar exista, guvernul PSD – ALDE poate că ar mai avea o scuză, pe când aşa, să pierzi atât de mulţi bani europeni doar pentru că nu ai reuşit să atragi în partid oameni capabili să le acceseze, mi se pare revoltător şi arată cel mai clar calitatea acestui guvern”.

 

Liderul Organizaţiei Municipale nu are încredere că România va avea curând autostradă între Comarnic şi Braşov, la cât de greu merg lucrurile cu actuala guvernare: „Vorbim despre autostrada Comarnic – Braşov de prea mulţi ani. Este o reală problemă naţională lipsa unui astfel de drum de acces către munte, iar actuala guvernare s-a trezit abia acum să declare autostrada de interes naţional sau de infrastructură critică, dorind să o construiasă din fonduri guvernamentale. Sincer, am mari îndoieli că acest lucru se va întâmpla şi că vom ajunge să circulăm prea curând pe o autostradă, pe acel tronson de drum naţional. Însă, dincolo de faptul că autostrada nu există şi sunt şanse extrem de mici să existe curând, trist cu adevărat este că România a ratat prea mulţi bani europeni care ar fi putut fi investiţi în infrastructură”. 

 

Adrian Oprică a mai subliniat că speră ca România să scape curând de actualul guvern şi să poate repara ce mai poate fi reparat în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene.

„Siegfried Mureşan, unul dintre cei mai capabili europarlamentari pe care îi are România la Bruxelles a explicat cel mai bine cum stau lucrurile. În campania electorală, europarlamentarul PNL a explicat românilor că în mai bine de 5 ani, România a cheltuit doar 16% din banii alocaţi prin POIM, adică 1,7 miliarde de euro, dintr-un buget total al programului de 10,8 miliarde de euro şi că mai are la dispoziţie mai puţin de 5 ani să cheltuiască restul de 84%, şi asta doar fiindcă, în mod excepţional, se aplică regula N + 3, adică România mai poate atrage banii încă trei ani după încheierea cadrului financiar. Este adevărat că este aproape imposibil să reuşească acest lucru cu actualul guvern, astfel că ţara noastră va ajunge la pierderi mari  de fonduri europene alocate pentru infrastructura rutieră. În loc să ne vedem de treabă şi să căutăm cele mai puţin costisitoare soluţii pentru români şi România, noi ne creăm singuri probleme reale la bugetul de stat, refuzând să acceptăm şi să ne asumăm ca ţară o astfel de finanţare, poate şi pentru că aceasta ar aduce de la sine şi un altfel de control al cheltuirii banilor, cu care în mod cert guvernul nostru nu este obişnuit”.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Autostrada Comarnic-Braşov nu se va construi în parteneriat public-privat, ci va fi declarată în prima şedinţă CSAT de importanţă naţională şi va fi construită din fonduri guvernamentale. La finele anului trecut, Viorica Dăncilă spunea că termenul realist pentru finalizarea autostrăzii Comarnic- Braşov este anul 2024, dar spera ca şantierul să fie gata mai devreme, în condiţiile în care la începutul lui 2019 urma să fie desemnat constructorul câştigător.

 

Politica

PSD Brașov s-a „lepădat” categoric de Ilie Bolojan. Mesajul social – democraților: Rămâne el, plecăm noi

Publicat

in

Social-democrații au votat ieri retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Rezultatul era previzibil, mai ales că, de mai multe luni, social-democrații din teritoriu au cerut conducerii centrale a partidului să „pună piciorul în prag” în relația cu șeful Guvernului. Luni, 97,7% dintre cei 5.000 de social-democrați care au votat s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului politic acordat premierului. La Brașov, potrivit conducerii filialei județene a PSD, votul a fost unanim.

„Răspunsul nostru a fost un categoric «Da» pentru retragerea sprijinului politic prim-ministrului Bolojan. România se află deja într-o criză, iar oamenii simt asta în fiecare zi. Nu putem vorbi despre reforme când vedem recesiune, scădere a nivelului de trai și investiții tăiate. Premierul Bolojan a ales să guverneze singur, fără dialog, ignorând soluțiile propuse de PSD. Această încăpățânare a dus la blocaje și la agravarea problemelor. Decizia de astăzi este una firească: este momentul adevărului, momentul unei schimbări de direcție”, a declarat președintele PSD Brașov, Marius Dunca.

Ilie Bolojan „a luat act” de decizia PSD

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, însă, că are sprijinul total al PNL și cu nu va demisiona. În aceste condiții, PSD își va retrage miniștrii din Guvern. Pe posturile rămase vacante vor fi numiți miniștri interimari din partea partidelor rămase în Coaliție.


„Am luat act de decizia complet greșită și iresponsabilă a PSD față de România, nu față de o persoană. De ce spun asta, în vara anului trecut, într-o siutuație complicată pentru România, mi-am asumat să facem ordine în finanțele țării, să venim cu o buna guvernare și cu respect față de cetățeni”, a declarat premierul.


A fost stabilită o „line roșie”

De atfel, atât PNL, cât și USR au acuzat PSD că provoacă o criză politică. Pe de altă parte, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat luni că ruperea Coaliției nu va afecta implementarea proiectelor cu fonduri europene. Șeful statului a anunțat că toate formațiunile politice vor aproba actele normative de care este nevoie pentru derularea proiectelor cu finanțare europeană.

Citește mai departe

Politica

Șefa CCR explică anularea alegerilor: „Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției”

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost determinată de încălcări grave ale regulilor electorale și suspiciuni legate de finanțarea campaniilor. Curtea Constituțională invocă drepturi afectate și informații apărute târziu în procesul de validare.

Publicat

in

Decizia fără precedent de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 a fost luată pe baza unor nereguli grave care au afectat însăși esența procesului democratic. Explicațiile au fost oferite de președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în cadrul unui interviu exclusiv acordat postului național TVR Info.

În intervenția sa, Tănăsescu a detaliat că hotărârea a avut la bază trei probleme majore:

  • încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor;
  • afectarea dreptului candidaților de a fi aleși;
  • nerespectarea regulilor privind finanțarea campaniei electorale.

Motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competență a Curții, în măsura în care vorbim de drepturi fundamentale și de drepturi fundamentale de tip electoral, apropo de democrație și de pericolele pe care aceasta le poate comporta, cu care ea se poate întâlni. Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene, și sunt motivele de natură tehnică, de natură juridică, cred că sunt destul de, e adevărat că sintetic, dar destul de bine prezentate în acea hotărâre, a declarat președintele CCR.

Creșteri spectaculoase ale unor candidați, cu cheltuieli declarate de campanie inexistente

Toate aceste aspecte au fost considerate suficient de grave pentru a invalida întregul proces electoral. Un element esențial în luarea deciziei l-au reprezentat informațiile apărute târziu în proces, inclusiv documente desecretizate care au ridicat semne de întrebare serioase asupra modului în care s-a desfășurat campania, mai spune șefa CCR. Printre suspiciuni se numără și creșteri spectaculoase de popularitate ale unor candidați, în condițiile în care cheltuielile declarate pentru campanie erau inexistente sau extrem de reduse.

Când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze, a declarat Simina Tănăsescu.

Șefa CCR a subliniat că unele dintre aceste nereguli nu puteau fi analizate anterior, ci doar în etapa finală de validare a alegerilor, când toate datele devin disponibile. În plus, o parte dintre responsabilități țin și de alte instituții ale statului, nu doar de Curte.

„Nu a fost o decizie ușoară”

Hotărârea a fost una dificilă și fără precedent, recunoaște Simina Tănăsescu, dar necesară în contextul informațiilor apărute ulterior:

„N-a fost o decizie uşoarã (…) însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă”, a explicat aceasta.

Decizia Curtea Constituțională a României a trecut ulterior și prin evaluări externe, inclusiv din partea organismelor europene, fiind considerată fundamentată juridic. Chiar și așa, anularea alegerilor după primul tur rămâne una dintre cele mai controversate decizii din istoria recentă a României.

Citește mai departe

Politica

Nicușor Dan începe să dea înapoi chiar pe una dintre promisiunile-cheie din campanie: „Voi merge des… de la un moment dat încolo” la ședințele CSM

Publicat

in

Una dintre promisiunile puternic rostogolite în campania electorală de Nicușor Dan, echipa sa și influencerii din sfera sa a fost implicarea directă în zona Justiției, în limitele permise funcției, chiar de către Constituția României – inclusiv prin participarea la ședințele Consiliul Superior al Magistraturii, pe care președintele le poate prezida. Numai că, ajuns la Cotroceni, tonul începe deja să se schimbe, iar în conferința de presă susținută ieri, președintele a început să dea înapoi și să ofere răspunsuri „de acoperire”.

Întrebat miercuri la conferința de presă dacă va merge la ședințele CSM, așa cum a anunțat în campanie, Nicușor Dan a răspuns scurt: „Voi merge des. De la un moment dat încolo”.

O formulare care îl pune pe șeful statului din nou în lumina unei „minciuninele” sau cel puțin al unui „neadevăr” – după răspunsul ferm din campanie că, în mandatul său nu va fi majorat TVA-ul, de exemplu. Mai ales în contextul în care, în timpul campaniei, ideea prezenței sale active în zona Justiției a fost prezentată ferm ca o modalitate de control instituțional, moderare și implicare directă în apărarea statului de drept.

Ajuns însă în funcție, președintele pare să descopere că una este retorica de campanie și alta este realitatea instituțională a mandatului. Pentru că explicația oferită ieri, în conferința de presă de șeful statului a mers într-o direcție mai largă, legată de lipsa informațiilor solide pe baza cărora se iau deciziile în stat.

„Aici e o chestiune sistemică şi serioasă, pentru că sunt multe afirmaţii în spaţiul public care nu sunt dovedite. Cel mai confortabil pentru un decident politic, cum e preşedintele României, ar fi să aibă 3-4 corpuri profesionale şi fiecare să vină cu un document care să sintetizeze nişte probleme şi el să ia decizia în baza unei informaţii care este cât de cât uniformă între aceşti actori sociali şi diferă doar chestiunea de opţiune, de decizie. Din păcate, şi asta e general pentru multe domenii din activitatea noastră socială, informaţiile lipsesc. Opiniile sunt multe, dar informaţiile de bază lipsesc.”

Nicușor Dan a continuat în aceeași notă de explicații (prea) complexe spunând că, în multe situații, un decident politic nu poate opera rapid pentru că nu are la dispoziție analize deja pregătite:

„Şi atunci, pentru ca un decident politic să aibă o opţiune, de exemplu pe o negociere în cadrul Uniunii Europene, aici este dificultatea. Nu e suficient să dea trei telefoane să primească trei rapoarte, că ele nu există. Şi atunci trebuie să cheme nişte comisii şi comisiile alea să producă informaţia pe care ar trebui să o ai instant. Asta este, de fapt, dificultatea.”

Practic, de la o promisiune fermă că va prezida ședințele CSM, așa cum îi permite legislația, președintele Nicușor Dan atuncă acum responsabilitatea pe comisii. Așa cum a făcut și cu promisiunea de a nu crește TVA-ul în mandatul său…

Citește mai departe

Trending